info ISTORIA ARHITECTURII

Renasterea 2

Caracteristici ale stilului

Punctul de plecare al bisericilor de tip Renaissance e basilica cu trei nave, avand navele laterale boltite (bolti semicilindrice, en berceau), cu o cupola centrala (hemisferica sau ovala) pe nava mediana. Arhitectii Renasterii renunta la sensul vertical al catedralelor gotice si revin la ritmul orizontal al vechilor edificii crestine de tip basilical.

Schimbari majore

In constructia bisericilor, planul este foarte variat: circular, dreptunghiular, ca un paralelogram, cruciform etc. Planul bazilical se apropie de cel cruciform (cruce greaca, cu brate egale), prin modificarea transeptului si a dimensiunilor navelor, pentru a da cat mai mult spatiu si cat mai multa lumina interiorului. Spatiul dintre altar si naos (transept) se laeteste, nava centrala se mareste, iar cele laterale se ingusteaza, impinse spre zidurile laterale de nord si de sud.

In interior, ornamentatia e mai fina si mai delicata, utilizandu-se mai mult pictura. In centrul edificiului domina o singura cupola, de mari dimensiuni, la sustinerea careia contribuie intreaga substructura (domul, caracteristic bisericilor Renasterii), suprainaltata pe un scurt tambur circular si strapunsa de deschizaturi sau ferestre numeroase, patrate (terminate in arc rotund), ovale sau circulare.

Frumusetea exteriorului rezulta din intrebuintarea placajului de marmura sau de faianta alba si colorata cu care sunt acoperite fatadele zidurilor. Dispar contraforii si arcurile butante. La fatada principala, care constituie centrul de atentie al mesterilor decoratori, predomina turnul central (nu cele laterale, ca in gotic).

Biserica Sfantul Petru din Roma

In domeniul arhitecturii bisericesti, monumentul cel mai reprezentativ este marea biserica a Sfantului Petru din Roma, construita in secolul XVI, pe locul vechii bazilici a Sf. Petru din secolul IV care fusese demolata in secolul XV.  Sfantul Petru are planul unei cruci cu brate egale, inscrisa intr-un patrat si incoronata de o cupola gigantica (cu diametrul de 42 m) la incrucisarea bratelor crucii. Cupola e suprainaltata de un tambur circular si e terminata cu un turn – lanterna. Bratele crucii se termina in abside, iar intre ele se ridica patru cupole mai mici si mai scunde.

La fatada (care era mult mai simpla in proiectul initial , intocmit in secolul XV dearhitectii Alberti si Bramante) a fost adaugat, la inceputul secolului XVII, un vestibul (portic) imens care mascheaza logica planului initial al bisericii. Constructia a fost inceputa in 1506 si realizata de arhitecti, sculptori si pictori celebri, ca Alberti, Bramante, Rafael, Michelangelo, Antonio de Sangala, Maderna (ultimul a adaugat fatada la secolului XVII).

Este cea mai mare biserica din toata lumea crestina. Suprafata bazei este de 21.000 mp, lungimea de 225 m si inaltimea totala de 133 m. In Sf. Petru incap circa 30.000 de oameni si are in total 25 de altare.

Cupola centrala, de 52 m, o imita pe cea a lui Brunelleschi de la Domul din Florenta, care o imita, la randul sau, pe cea a Panteonului antic al lui Agrippa din Roma. Piateta din fata e inconjurata de vestita coloana a lui Bernini (din perioada mai tarzie, a barocului).

Alte monumente

Dintre celelalte monumente religioase de stil Renastere din Roma mai amintim Biserica Gesu (a lui Iisus), opera a lui Vignole, biserica Sf. Ignatiu (1689).

In Franta si inn celelalte tari apusene, stilul renasterii a fost mai putin cultivat, deoarece persista inca goticul pana spre sfarsitul secolului XVI. DinFranta amintim biserica Saint-Louis (Sf. Ludovic) din Versailles, catedrala din La Rochelle, bisericile din orasele Luneville, Nancy.

In Germania se remarca Sf. Mihail din Munchen (sec. XVI) si biserica Jezuitilor din Colonia (Koln, 1618).In Aglia amintim biserica Sf. Paul din Londra (1675-1710).

In Spania, monumentele renascentiste sunt biserica Sf. Ignatiu din Loyola, Notre-Dame del Pilar din Saragosa, biserica seminarului din Salamanca, catedrala din Grenada, manastirea si palatul din Escurial (langa Madrid), construit de Filip II in secolul XVI.