Otelul corodat, cunoscut sub numele de Cor-Ten™, reprezinta un grup de aliaje de otel caracterizate printr-un proces de oxidare ce nu necesita tratarea suplimentara. Expus la conditii normale de mediu, formeaza un strat maron inchis care functioneaza ca o bariera impotriva oxidarii suplimentare.
Multora le place aspectul sau natural si faptul ca nu are nevoie de intretinere. Pe langa folosirea lui in cadre structurale, la acoperisuri sau placari laterale, otelul poate fi folosit in scop decorativ. Utilizat din plin la poduri, nu este recomandat sa folositi Cor-Ten™ in zonele din apropierea marii, acolo unde se aplica des substante chimice pentru degivrare, unde ventilatia materialului nu e posibila sau unde otelul e protejat de conditiile de mediu.
Cum se comporta
Otelul corodat isi capata proprietatile auto-protectoare prin adaugarea unor aliaje rezistente la coroziune, cum ar fi cuprul, nichelul si cromul. Cel mai des folosit este ASTM A 588, cunoscut si sub denumirea de Cor-Ten™ B, un aliaj „imbunatatit”. Desi otelul corodat poate fi vopsit, aplicarea de straturi suplimentare ar impiedica procesul natural de coroziune si nu i-ar spori delooc proprietatile anti-corozive.
Pe parcursul coroziunii initiale, oxidul de fier este spalat de ploi, putand cauza patarea suprafetelor adiacente, mai ales a materialelor poroase, cum ar fi betonul si zidaria. Cantitatea de oxid de fier scade pe masura ce otelul corodat formeaza stratul protector. Pana la finalizarea procesului, puteti folosi o protectie suplimentara. Aplicarea unui invelis din plastic, a unui strat impremeabil sau glazurari temporare pot fi luate in calcul. Un remediu mai eficient e proiectarea cladirii in asa fel incat apa care se scurge sa fie directionata spre zone neexpuse vederii.
Avantaje si dezavantaje
In plus fata de considerentele de natura estetica care il recomanda, avantajele otelului corodat fata de otelul vopsit sau galvanizat includ un pret mai mic de montaj, lipsa necesitatii unor vopsiri sau glazurari suplimentare, costuri infime de intretinere, risc mai mic de accidente gratie eliminarii proceselor de curatare si revopsire si o longevitate mai mare decat a structurii vopsite. Printre dezavantaje se numara potentiala patare a materialelor adiacente, mai multa atentie acordata proiectarii cladirii si posibila coroziune necontrolata in cazul unor anumite conditii atmosferice sau expunerii la saruri.
