ECO NEWS info

Casele verzi, exemple istorice

Cand aud termenul „casa verde”, majoritatea oamenilor asi imagineaza o constructie ultramoderna care foloseste tehnologii de ultima ora pentru a-i minimiza impactul asupra planetei. De fapt, multe dintre caracteristicile arhitecturii ecologice folosite la ora actuala pentru a ambunatati eficienta unei locuinte asi au radacinile an tehnici de constructie foarte vechi, unele chiar antice.

Daca v-ati propus sa va construiti o astfel de cladire sau doriti sa transformati o structura existenta antr-un eficienta, verificati lista acestor locuinte verzi istorice. Poate ca proiectul vostru e separat de aceste structuri de sute si mii de ani, dar principiile de baza care le-au transformat an cladiri eficiente ar putea functiona si acum.

Casa din Ardezie, Scotia

E greu de crezut ca structura din Epoca de Fier (1200 – 500 a.Hr) a fost construita cu gandul la principiile arhitecturii verzi, cel putin an sens modern. Localizata langa orasul Dundee, structura consta antr-o serie de colibe unite antre ele si pivnite subterane. In sine, aspectul acesta n-o face interesanta, caci cladirile de acest gen erau comune la acel moment. Insa din perspectiva ecologica, Casa din Ardezie ne arata ca stramosii nostri stiau una – alta despre arhitectura verde.

Pamantul este bun izolator si material de constructie. Multe dintre cladirile din aceasta lista au pereti din pamant sau sunt construite subteran, nu suprateran. Nu numai ca an felul acesta se economiseste o cantitate semnificativa de energie, dar este redusa si cantitatea de material necesar pentru constructia unor interioare an care sa se poata sta an picioare.

Casa din Chirpici Peralta, San Jose, SUA

Casa din Chirpici Peralta este cea mai veche cladire din orasul californian San Jose. Istoricii o dateaza undeva an jurul anului 1700 si azi este conservata drept exemplu viu al trecutului oraselor din sud-vestul Statelor Unite.

Chirpiciul este un amestec de lut si nisip care poate fi modelat an caramizi extrem de rezistente si poate forma pereti, podele si alte structuri. In climatele aride, asemeni deserturilor din sud-vestul american, chirpiciul e folosit de secole ca material de constructie extrem de convenabil. Mai mult, el constituie o optiune extrem de buna pentru ridicarea unor structuri eficiente din punct de vedere energetic. Nu numai ca e bun izolator, dar poate retine caldura si o poate elibera ancet. Tehnica solar pasiva de constructie care presupune plasarea unei sere la exteriorul unui perete din chirpici orientat spre sud pentru a furniza caldura casei este una dintre tehnicile moderne care profita la maxim de proprietatile chirpiciului.

Casele Subterane, Coober Pedy, Australia

Case subterane sau semi-subterane, complet sau partial construite sub pamant, au fost ridicate pe toate continentele timp de milenii. Si ideea are sens, mai ales an zonele unde nu exista foarte multe materiale de constructie.

Casele Subterane din Coober Pedy, Australia, sunt un exemplu foarte bun de forma care urmeaza functiei. Odata ce extrageau cat de mult minereu puteau din ele, minerii care lucrau la minele de opal din zona se puteau muta an galeriile gata sapate. Pe parcursul vremii, an minele abandonate s-au dezvoltat antregi comunitati, dotate cu biserici si spatii publice. Astazi, an zona nu se mai practica mineritul, dar oamenii continua sa dezvolte galeriile existente, construind structuri care constituie posibil cel mai extrem exemplu de tehnologie verde – pamantul folosit pentru pereti, podele si tavane.

Navele pamantesti, Taos, SUA

Arhitectul Michael Reynolds a lansat conceptul de nava de pamant la sfarsitul anilor ’60, folosind sticle, cutii de conserve si suc si cauciucuri pentru a da nastere unor structuri organice care pareau sa rasara din mediul unde erau amplasate. Multe dintre navele de pamant le pot furniza locuitorilor apa, caldura si electricitate fara a fi conectate la retelele conventionale.

Peretii acestor structuri sunt construiti din cauciucuri “lipite” laolalta cu noroi si amplasate asemeni caramizilor. Tehnica aceasta da nastere unor pereti grosi de aproximativ 76 de centimetri, un sistem perfect de izolatie care mentine costurile de ancalzire si racire extrem de mici.

Casa de Sticla Philip Johnson, New Canaan, SUA

Casa de sticla de 160 de metri patrati e considerata de istoricii arhitecturii drept unul dintre primele exemple de cladire perfect integrata an peisajul anconjurator. Cea mai verde caracteristica a Casei de Sticla, din punct de vedere al designului, este transparenta ei uimitoare. Gratie celor patru pereti de sticla, din anumite unghiuri pare chiar sa nu se vada.

Constructia este un exemplu despre cum arhitectura ecologica nu trebuie sa se opreasca la amplasarea de panouri solare, sisteme geotermale sau ferestre eficiente energetic. Cladirile proiectate pentru a se contopi an mediul natural dau la o parte zidul care desparte interiorul de exterior, iar locuitorii acestora devin mai constienti de prezenta naturii.